Nunta la români

Până acum nu am auzit să fi fost vreo nuntă la care să nu existe nemulţumiţi. Că e o nemulţumire mică sau mare, tot există. Muzica, mâncarea, locaţia, băutura, rochia sau decorul cu siguranţă vor fi analizate şi mereu se va găsi cineva să spună “în loc de…puteau să…”. În schimb, de fiecare dată când vine vorba de mâncare, părerea este aceeaşi: prea multă. Tocmai pentru că mereu vor fi discuţii în urma unei nunţi, îmi place foarte mult când văd miri care în loc să se agite şi să se asigure că toată lumea are tot ce îi trebuie şi fiecare se simte bine, fac tot posibilul să se simtă ei bine. Pâna la urmă e nunta lor, e ziua lor şi oricum ar face şi orice ar face, tot vor fi cârcotiţi. Şi dacă tot e să fie, să-i cârcotească pe ei pentru că s-au distrat în loc să se asigure că lu lelea Floarea i-a căzut bine aperitivul. Măcar ei să fie fericiţi şi să se simtă bine. Vorba unui clasic în viaţă: nu e ca şi cum faci asta zilnic. 😀

Nu cred că există nuntă fără cel puţin o manea, fără Meneaito, dansul pinguinului, aia când se face nu ştiu ce tunel şi mai e clasica melodie Cine-i născut în luna X?.

La nunţi se bea. Unii mai mult, alţii mai puţin. Chiar dacă bărbatul bea şi se face ca porcu pe la nunţi, tot femeia e aia care are de tras, pentru că nu scapă de “Săraca femeie, iar o face bărbatu de ruşine”, aşa că se pregăteşte din timp cu “Nu-ţi pune aşa des în pahar”, “Iar ai cerut o bere?”, “Nu tre să bei de fiecare dată când închini”. În schimb el radiază de fericire de fiecare dată când vine un cunoscut cu paharul plin să ciocnească şi să le ureze de bine tinereilor. Oricum, marea lui bucurie şi dezlegare la alcool e Cine-i născut în luna… să bea paharul pâna la fund. De fiecare dată se gândeşte că paharele ar putea fi mai mari.

Când auzi că începe melodia cu naşterea din luni, pe Ghiţă îl furnică talpa piciorului drept şi palma stângă. Se uita cu jind la toţi cei născuţi în lunile dinaintea lui. Şi avu la cine să se uite, pentru că el era din decembrie. Cu fiecare pahar golit de cei născuţi înaintea lui, talpa piciorului drept îl furnica tot mai tare. Cu fiecare luna trecută, palma stângă îl mânca şi mai puternic. Apoi se auzi “Cine-i născut în noieeeembrieeeee…” moment în care melodia fu întreruptă de staroste care luă microfonul în mână.

-Dragii mei, vă anunţ că avem un moment special. Mai bine zis mai avem un moment special în această seară, pentru că este ziua de naştere a soacrei mici, iar mirii i-au pregătit o surpriză. Haideţi s-o aplaudăm şi să-i cântam La mulţi ani!

În timp ce mirii au adus un tort şi un buchet de flori, iar nuntaşii cântau Mullţi ani trăiască!, Ghiţă aşteptă să treacă momentul să audă “Cine-i născut în decembrie” să poată bea şi el paharul, doar că imediat după ce îi cântară la mulţi ani soacrei, omul de la muzică invită lumea la joc punând o învărtită de pe Someş.

Ghiţă trist şi dezamăgit, se uită la Tina lui şi-i spuse

-Oare de ce nu m-o făcut mama la 7 luni?!