S-o dăm pe economice

Să salvăm resursele planetei! Să ne gândim la viitorul copiilor noştri!

Cam ăsta ar fi îndemnul celor care te îndrumă să cumperi şi să schimbi sursa de iluminat din locuinţă. Pe lângă beneficiile pe care ţi le oferă din punct de vedere financiar, adică un cost redus al facturii de energie electrică, îţi dă senzaţia de Captain Planet care salvează pământul. Numai că ştii ceva? Nu e chiar aşa.

Totul depinde în totalitate de furnizorul tău de energie electrică, mai exact de programul său de facturare. În primele 3 luni nu rezolvi absolut nimic din măreţul plan de a salva mama terra, dacă nu soliciţi şi modificarea consumului estimat. Gândeşte-te că furnizorul tău de energie electrică s-a obligat să-ţi furnizeze cât ai stabilit prin convenţia de consum, iar această cantitate el o comandă de la producător. Acest producător arde nişte cărbune, păcură sau ţiţei, adică  exact acele resurse pe care tu vrei să le salvezi. Aşadar iniţial nu prea există vreun rezultat. În cazul în care programul de facturare nu ţine cont de consumul istoric real, ci doar de convenţia de consum, toată treaba cu ecologia şi cu “să salvăm planeta” s-a dus pe apa sâmbetei.

Mă întreb oare câţi dintre cei care şi-au schimbat becurile cu incandescenţă cu becuri economice, şi-au modificat şi convenţia de consum? Mergând mai departe…câţi dintre cei care lipsesc mai mult de o lună din spaţiul în care locuiesc, îşi anunţă furnizorul să le modifice convenţia de consum?

O intenţie bună nu are mereu efectul aşteptat.