May 11 2011
Ghiţă reloaded
cioc! cioc! cioc!
-Du-te vezi cine e la uşă, îi zise Tina.
-Of tu dragă, chiar amu când urmează să ne povestească gagica lui Borcea de fluturi stomacali şi cum s-a îndrăgostit de el.
-Hai, nu fi muiere, du-te odată.
Ajuns la uşă, i s-au mărit pupilele ca lui Naomi Watts după ce a văzut caseta în cabana din Shelter Mountain, când, privind pe vizor, a văzut-o pe soacră’sa înconjurată de bagaje cât pentru o expediţie de un an în jurul lumii. Închise ochii, zise rapid un tată’nost, făcu trei cruci cu degetele, apoi cu limba sperând că va disparea şi deschise ochii. Era tot acolo. Fericirea lui ca şi proaspăt însurăţel se terminase exact în momentul în care îi deschise uşa.
-Săru’mâna soacră! îi zise Ghiţă printre dinţi, ce vânt te aduce pe la noi? Puteai da un telefon să vin înaintea ta.
-M-am gândit să vin în vizită, să văd cum vă descurcaţi, că tare rău v-am visat nopţile trecute. De atunci nu mai pun geană pe geană.
-Puteai da un telefon să vezi că suntem bine. Nu era nevoie să baţi atâta drum şi să-l laşi pe socru singur. (Norocosul, şi-a zis în gând.)
-Lasă-l că se descurcă el. I-am lăsat de mâncare, are vin şi pălincă cât pentru tot Cluju’, nu îmi fac probleme. Hai, bagă astea înauntru.
În timp ce băga bagajele în casă, se vedea pe scena de la Românii au talent, el cu talentul de a visa lucrurile pe care le-a planificat, iar juriul cu un X hotărât pentru fiecare gând ce-i zbura spre fotbal, telecomandă, bere rece în frigider, bilete la meciul CFR-U şi cel mai grav, spre nopţile fierbinţi cu Tina lui. A oftat şi cam atât. Doar nu s-o băga în gura soacrei. Avea pentru asta o viaţă întreagă înainte. Numărul bagajelor şi volumul lor duceau mai mult spre zile înnorate decât spre bucuria zilei de mâine.
A încercat să nu arate prea afectat de vizita soacrei, dar nu i-a ieşit. Chiar şi colegii de muncă au mirosit că ceva nu era ok. Viorel se apropiase de el şi îi zise:
-Mă, aşa cum eşti tu amu, îs io când vine soacră’mea în vizită şi rămâne. Da’ numa atunci. Cu tine ce-i? Mergem după program la o bere să povestim!
-De când s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!
-De ce?
-N-am chef s-o văd în dublu exemplar . . . .
Răzbunarea lui Ghiţă | Daniel Rus
May 17, 2011 @ 21:30:47
[…] reveni culoarea în obraji şi îşi reluă viaţa de unde o lăsase în ziua când văzu pe vizor aceeaşi siluetă înconjurată de bagaje. Îşi luă în primire mult iubita telecomandă, umplu frigiderul cu bere şi plănui o noapte […]