Jul 26 2012
După o comandă, vine alta iute
-Mi-e poftă de niște paste, îi zise Ghiță, Tinei.
-Fă-ți, dacă vrei! Și dacă tot faci, fă și pentru mine, îi răspunse Tina.
Ghiță merse în bucătărie și se gândi ”Până fierbe apa, până fierb pastele, crește temperatura aerului din bucătărie cu vreo 15 grade. Apoi trebuie să pornesc ventilatorul să scap de el. Ăla consumă curent. Până fierbe apa și pastele, eu o să mă simt ca în saună, și până fac un duș, unde o să consum apă, gaz și curent, se răcesc. Apoi tre să spăl vasele. Alt consum. Mai bine mergem în oraș.”, apoi îi zise Tinei.
-Mergem să mâncăm în oraș!
-Vai dragă, ți-ai amintit că mi-ai promis acum jumătate de an că mă scoți la un restaurant? îi zise Tina pe un ton ironic.
-Ha, ha! Ce-am mai râs. Hai să mergem că mi-e o foame de te văd în culori.
-Gata, plecăm, nu trebuie să țipi!
Şi plecară. La restaurant Tina comandă o salată, iar Ghiță comandă paste, cu mențiunea să fie foarte picante. Spre surprinderea amândurora, comanda veni imediat.
-Bucătarul m-a rugat să vă spun să aveți grijă că pastele sunt foarte picante, zise ospătărița.
În acel moment Tina începu să râdă și-i zise:
-Eu sunt tare curioasă cât de picante sunt! Totuși vă recomand să stați prin apropiere, continuă Tina.
Ghiță amestecă bine pastele și sosul, să se asigure de un gust uniform, și gustă puțin. La scurt timp îi făcu un semn ospătăriței, care veni imediat la ei.
-Sunt bune pastele? Sunt pe gustul dumneavoastră? întrebă ospătărița oarecum îngrijorată cu gândul la ce-i spuse Tina mai devreme.
-Probabil că sunt pe gustul bucătarului. Ca să fie și pe gustul meu, vă rog să-mi aduceți niște ardei iute.
Tina s-a înecat de râs…
