Tu cât rumeguș poți căra zilnic?

În fiecare zi, Ghiță, angajat la o fabrică de mobilă, ieșea din curtea fabricii cu o roabă cu rumeguș. Știindu-l om amărât, portarii nu i-au zis nimic. „Probabil are sobă care merge pe rumeguș și se încălzește omul. Oricum, la cât se produce zilnic, o roabă în plus sau în minus tot acolo e” și-au zis ei.

Într-o zi, îl văzu directorul. Merse la portari și-i întrebă care e treaba cu omul care duce rumegușul din fabrică.

-Bună ziua, băieți! Cine e omul ăsta și de ce duce rumeguș?

-Știți domn director, el e mai amărât și își duce rumeguș să se încălzească la iarnă sau să facă mâncare la copii. Face și omu cum poate. Am zis că nu e mare lucru dacă duce cât încape intr-o roabă din asta. Oricum, la cât se produce zilnic, nu se cunoaște lipsa, îi spuse unul dintre portari.

-Dar dacă ziceți dumneavoastră, nu-l mai lăsăm. Numai să ziceți! sări al doilea.

A doua zi, directorul îl chemă în birou.

-Măi băiete, măi Ghiță, de ce nu zici că îți trebuie rumeguș? Doar oameni suntem. Zi de cât ai nevoie și trimit o mașină să ți-l ducă, să nu mai cari zilnic.

-Lăsați domn director, că duc eu cât am nevoie în fiecare zi, nu-i bai. M-am obișnuit. Dar vă mulțumesc pentru grijă, îi spuse Ghiță.

Timpul trecu. Ghiță era la a 167-a zi în care își ducea acasă porția zilnică de rumeguș.

Tot atunci, la un inventar, s-a constatat că din fabrică lipseau 167 roabe.