Blogger la mâna femeii

Acum 5 ani pe când eram tânăr, frumos și cu succes la femei, tot ce îmi doream era un laptop. Și nu orice fel de laptop. Adică eram și sărac și cu pretenții. Sărac pentru că eram student. Pretențios pentru că puteam. Într-o zi, un tip a venit la prietena lui, care stătea tot în cămin, și a adus un Dell Inspiron 1501 de care m-am îndrăgostit la prima atingere. Norocul meu a fost că omul avea nevoie de bani și era gata să renunțe la Dellică. L-am negociat la 60% din valoarea de raft. Așa mi s-a îndeplinit visul.

Acum încă sunt tânăr, frumos și cu succes la o singură femeie. Exact ce îmi doresc. Uneori, mai bine zis des sau şi mai corect foarte des, îmi iau în brațe visul și nu-l mai las cu orele. De aici încep discuţiile.

-Într-o zi o să zboare pe geam şi o să-l găsești jos în curte spart. Așa o să-l găsești.

-Știi foarte bine că asta nu are cum să se întâmple. Eu sunt cel care vine primul de la muncă. Și dacă-l arunci înainte să pleci tu la muncă, până vin eu cu siguranță o să-l ia cineva de acolo, îi ziceam eu de fiecare dată.

Cu timpul Dellică a început să-şi arate vârsta. Un an de-al nostru este echivalent cu 10 de-ai lui. Deci are vreo 40 de ani. La 40 de ani nu mai ești așa tânăr. Mai întâi i s-a dus bateria. Aşa a devenit cu 1kg mai ușor. Apoi cablul încărcătorului s-a uzat. I s-a dus izolația și făcea scurtcircuit. Am fost nevoit să îi găsesc o poziție în care să funcționeze și l-am legat așa. Nu era estetic, dar măcar nu mai făcea cursucit.

Ieri s-a oprit și nu a  mai pornit. Vorbesc cu fata mea și-i spun necazul.

-Nu mai merge Dellică.

-Ce are? m-a întrebat ea.

-Nu știu. S-a oprit și nu a mai vrut să pornească.

După o pauză de 2,3 secunde fiecare a zis

-Ți s-au îndeplinit rugăciunile! (eu)

-Mi s-au îndeplinit rugăciunile! (ea)

Dellică al meu pe care mi-am scris licența, disertația, am stat pe mess și am combinat pe HI5, Dellică al meu care m-a făcut blogger și m-a făcut semi-celebru… și-a dat ultima suflare.

Până îl resuscitez, dacă se mai poate face ceva, nu-mi rămâne decât să mă comport exemplar cu fata mea. Să spăl vase, să fac mâncare, să dau cu aspiratorul, să șterg praful, să duc gunoiul, să calc, să ud florile și ce-o mai fi de făcut prin casă. Așa poate o să mă lase să îi folosesc laptopul. Aşa poate o să mai fiu din când în când blogger, pentru că fără laptop sau PC un blogger nu există. Doar că va fi greu să o conving să renunţe la Grey’s Anatomy. Şi e abia la sezonul 3.