Dragă Phoenix,

M-ai încântat ani de zile cu muzica ta, dar aseară m-ai dezamăgit.

Oricât de mult respect aş avea pentru tine şi muzica ta, faptul că ai început concertul cu o întârziere de 72 de minute şi apoi alte 15 le-ai utilizat pentru acordarea instrumentelor, nu are cum să dea bine, oricât de mare ai fi. Nu am crescut cu muzica ta, dar te-am descoperit pe parcurs, nu am o colecţie cu albumele tale, dar radioul şi câte o melodie de pe casetele pe care le cumpăram din piaţă, ne-au menţinut relaţia. E adevărat că nu am fost un contribuabil constant la SRL-ul vostru, dar aseară s-a plătit pentru un bilet 60 lei. E mult? Este, în condiţiile în care rămâi în buzunar cu 11 lei.

Apoi ai inceput în forţă şi supărarea s-a dus încet încet, pentru că Nunta, Mica ţiganiadă, Andrii Popa, In umbra marelui urs, Te întreb pe tine soare sau Fata verde m-au făcut să uit numărul minutelor de întârziere. Doar că români suntem şi ne stă bine să dăm cu bâta-n baltă, aşa că ai lasat melodiile ca Numai una, Timişoara (şi ce dacă eram la Cluj?) sau Mugur de fluier pentru a cânta Love of my life sau Highway to hell. Nu zic că nu sunt melodii bune, dar eu am mers la concert Phoenix! Şi m-ai dezamăgit şi la final când alături de lumea prezentă ceream cu insintenţă un bis pentru Nunta şi mi-ai spus că ajunge pentru seara asta şi că mă aştepţi a doua zi la celălalt concert, dacă mai vreau să te ascult. Adică aseară te-ai încălzit pe spatele zecilor de oameni care au dat câte 60 de lei pe bilet şi te-au aşteptat mai bine de o oră, ca să fii în formă pentru concertul de a doua zi?

Dar cine sunt eu să te iau pe tine la rost?

PS Cum mama mă-sii să dai din fund pe Phoenix? Dacă schimbau brusc melodiile lor cu Inna-Soarele-i sus, erau numai bine pe ritm. Şi cum să mergi îmbrăcată cu rochie cu paiete şi tocuri de 15?