E locul meu de parcare bă!

Când ajungi acasă şi nu ai loc de parcare lângă bloc, rămâi surprins câte înjurături îţi vin în minte, dar imediat ce îţi dai seama că nu îţi rezolvă problema, te pui să cauţi altul. Norocul unora este parcarea plătită. Ajungi acasă şi ţi-e ocupat locul? Sunt sigur că hingherii abia aşteaptă să mai ridice una.

Pe vremea când eram la Oradea, nu existau parcări plătite la bloc. Se aplica o lege nescrisă care te făcea automat stăpân pe cel loc, dacă ai parcat 10 zile consecutiv acolo. Într-o zi, după ce am parcat maşina, un nene care a ajuns imediat după mine, a coborât din maşină şi mi-a zis:

-Vezi că ai parcat pe locul meu!

Îmi întorc privirea spre locul unde am lăsat maşina, mă uit apoi spre el şi-i zic:

-Ce anume ar trebui să mă facă să înţeleg că acela ar fi locul cuiva?

-Acolo parchez eu de ani de zile.

-Dacă îmi arătaţi că plătiţi ceva pentru acel loc, îmi cer scuze şi îmi mut maşina imediat. Altfel, voi considera că e domeniu public şi sunt la fel de îndreptăţit ca oricare dintre cei care locuiesc aici, să-l folosesc.

-Păi…

-La fel mă gândeam şi eu, îi zic şi plec.

-N-aş vrea să se întâmple să-ţi găseşti maşina zgâriată într-o zi, că mai sunt şi soferi idioţi care nu ştiu parca, îmi zice el pe un ton ameninţător.

Mă opresc, mă întorc spre el şi-i zic:

-BH XX AAA. Perfect! Să ştiu la ce idiot să trimit firma de asigurări să recupereze paguba. După cum vedeţi am şi martor, şi îmi continui drumul. Întâmplarea a făcut să fiu cu cineva.

Am ajuns în bloc şi l-am văzut pe geam. Încă stătea în acelaşi loc, cu aceeaşi faţa de idiot, pe care şi-a atribuit-o singur.